Ultimul minut din 2008 are 61 de secunde

Oamenii de stiinta au facut o corectie, spun ei, necesara pentru ca ceasurile din intreaga lume sa tina pasul cu miscarea de rotatie, a pamantului.

Chiar daca pentru multi secunda-extra adaugata la finalul lui 2008 va trece probabil neobservata, ea a iscat dezbateri aprinse printre oamenii de stiinta. Cativa petrecareti au venit chiar in apropierea celebrului orologiu londonez Big Ben, ca sa exerseze numaratoarea inversa pentru Revelionul din acest an.

Astronomii explica de ce secunda extra nu este doar un moft al specialistilor.

“Pentru ca miscarea de rotatie a Pamantului incetineste, chiar daca acest fenomen este foarte, foarte lent, suntem nevoiti sa adaugam o secunda extra la timpul atomic. In acest fel, ceasurile noastre sunt la unison cu ceea ce ne “spune” Pamantul”, explica Robert Massey, de la Societatea Regala pentru Astronomie.

Fara interventia oamenilor de stiinta, s-ar produce un decalaj de timp intre lungimea zilelor solare si timpul atomic, ce ramane constant.

“Timpul este parte integranta a tehnologiilor noastre: telefoane mobile, transmiterea curentului electric, computere, chiar si sistemele de navigare prin satelit din masinile voastre. Toate se bazeaza pe determinarea exacta a timpului si fiecare fractiune de secunda conteaza”, spune David Rooney, curator la Observatorul Regal.

Pentru multi  dintre vizitatorii Observatorului din Greenwich, aflat in punctul de meridian 0, diferenta este insignifianta.

Specialistii spun ca sistemele de operare ale computerelor nu vor fi prinse pe picior gresit. Isi vor modifica ora, adaugand o secunda in plus.

Tehnologiile care au marcat anul 2008

Deşi unele au apărut înainte de 2008, de abia anul acesta au reuşit să facă valuri în mainstream, concurând la faimă cu gadgeturile de abia lansate.

Browsere noi, smartphone-uri, aplicaţii web accesate de milioane de oameni. Cotidianul vă prezintă un clasament al tehnologiilor care au marcat acest an.

1. iPhone 3G şi rivalii
Ajuns şi în România în această vară, telefonul icon al lui Steve Jobs a făcut senzaţie la noi, ca şi la ei. Iar din clipa în care a văzut lumina zilei, toţi competitorii au făcut şi fac orice le stă în putinţă să dezvolte un iPhone killer. Are deja concurenţi redutabili, precum Blackberry, care sunt mai eficienţi la gestionarea de e-mailuri, dar şi la efectuarea de simple apeluri telefonice. Apple ne-a introdus, totuşi, odată cu iPhone, într-o nouă epocă, aceea a computerelor mobile. Ca să nu mai pomenim despre discuţiile tot mai dese despre cum oricine se poate îmbogăţi de pe urma unei aplicaţii dezvoltate pentru iPhone: Apple Store are deja peste 10.000 de astfel de aplicaţii gratuite sau contra cost.

2. Twitter: glorie fără bani
Deloc luat în serios în clipa în care şi-a anunţat acum doi ani lansarea, serviciul de microblogging Twitter a intrat foarte rapid în mainstream. De la instituţii serioase de presă, care îşi pun publicul să le urmărească fluxul de ştiri condensat în 140 de semne, până la nume grele din showbiz precum Lance Armstrong, Richard Branson, Al Gore, Shaquille O’Neal şi Britney Spears, care îşi întâmpină fanii cu tweet-uri, serviciul şi-a consolidat poziţia în ciuda faptului că nu reuşeşte în continuare să aducă bani fondatorilor. Până una-alta, acoperirea alegerilor din State, unde Twitter s-a dovedit o alternativă serioasă la media tradiţionale, sau recentul atentat din India, unde breaking news-urile serviciului băteau chiar şi CNN, spune multe despre cât e de capabil campionul microblogging-ului.

3. Mozilla şi pentru telefoane
Unul dintre cele mai de succes proiecte open source, browserul de la Mozilla a atins în luna noiembrie 20% din piaţa acestora, dominată în continuare de Internet Explorer. Cu opt milioane de downloaduri în ziua lansării, Firefox 3 încearcă să ţină piept rivalului de la Microsoft, cu atât mai mult cu cât Explorer-ul a avut în ultima vreme probleme grave de securitate. Tot spre sfârşitul anului, Mozilla a lansat şi o versiune de browser dedicată special telefoanelor mobile, Fennec.

4. Chrome ameninţă cu monopolul virtual
Proaspăt ieşit din faza beta, browserul mult aşteptat al celor de la Google promite să muşte şi el cât mai curând din cota de piaţă a browserelor. Mai rapid decât Internet Explorer, noul browser i-ar aduce companiei americane un control total asupra publicităţii online. Google a fost, de altfel, extrem de harnic în acest an: de la parteneriatul legat de conţinut încheiat cu YouTube până la lansarea Android, sistemul de operare destinat telefoanelor mobile.